Afectarea măduvei spinării prin compresiune din partea structurilor osoase şi discale apare fie în patologia traumatică, fie în cea degenerativă. Cele mai folosite modalităţi de cuantificare a deficitelor neurologice secundare mielopatiei de cauză degenerativă – în articolul semnat de dr. Ionuţ Florin Luca-Husti şi prof. dr. Alexandru Vlad Ciurea.

Diverticuloza, prezentă la aproape 40% din populaţia ţărilor occidentale, rămâne frecvent nediagnosticată. Despre factorii care determină transformarea acesteia în boală diverticulară, metodele diagnostice şi terapeutice discută dr. Lavinia Andrei şi prof. dr. Dan L. Dumitraşcu.

În timpul sarcinii, leptospiroza ca infecţie iniţială sau latentă se poate manifesta prin avort sau deces fetal în maximum 72 de ore. Este deci firesc să se efectueze supravegherea microbiologică pentru leptospiroză în pregătirea şi în timpul sarcinii. Dr. Nicoleta Andreescu ne oferă mai multe detalii.

Considerată până nu demult o boală a copilăriei, infecţia cu Bordetella pertussis este întâlnită şi la alte grupe de vârstă. Supravegherea, diagnosticul şi tratamentul acestei afecţiuni – mai frecvente decât se credea – sunt aduse în atenţie de dna dr. Vasilica Ungureanu.

Printre cauzele bolii abortive se numără şi anumite infecţii. Două din acestea – listerioza şi bruceloza – sunt aduse, cu numeroase detalii, în atenţia specialiştilor în articolul semnat de dna dr. Dana-Magdalena Caplan.

Boala diareică acută constituie una din problemele importante de sănătate publică, prin incidenţa crescută, diversitatea agenţilor etiologici şi gravitatea manifestărilor clinice. Informaţii despre caracteristicile şi diagnosticul de laborator ale acestei afecţiuni aflăm din articolul semnat de dna dr. Dorina Tatu-Chiţoiu.

Niciun tratament nu a arătat, până acum, eficienţă în tratarea fazei acute a neuropatiei optice ischemice non-arteritice (NOIA-NA). Acest fapt este cu atât mai important cu cât o treime din pacienţi prezintă îngustări ale câmpului vizual, cu scăderea acuităţii vizuale până la 1/10. Acad. Constantin Popa prezintă, la rubrica Creierul vascular, neuropatia optică ischemică anterioară non-arteritică.

Istoria României datorează enorm Regelui Ferdinand. Generaţiile ce nu s-au şcolit sub comunişti sau, poate, cele care află abia astăzi adevărul netrucat despre trecutul ţării noastre vor înţelege de ce Regele era supranumit „cel Loial“ sau Ferdinand „Întregitorul“. Viaţa sa ca monarh, dar şi ca om, a fost una zbuciumată, cu prea puţine bucurii. Până şi sfârşitul, la 62 de ani, a fost plin de suferinţe, urmarea unei boli tardiv depistate. Răsfoind pagini îngălbenite de timp din dosarul cu însemnări al medicului de atunci al Casei Regale, dl dr. Mihail Mihailide prezintă, la rubrica Jurnal de jurnale, evoluţia bolii suveranului, în condiţiile de îngrijire oferite de medicina anilor ’20 ai secolului trecut.

Un studiu anatomic şi funcţional realizat în boala ocluzivă cervico-cerebrală aterotrombotică este prezentat într-un amplu articol semnat dedl acad. Constantin Popa, în cadrul rubricii Creierul vascular.

Descrisă pentru prima oară în 1872, de dr. George Huntington, boala ce-i poartă numele este rară, determinată monogenic şi manifestată prin tulburări de coordonare a mişcărilor, demenţă, tulburări psihotice. Dna prof. dr. Maria Puiu trece în revistă principalele aspecte genetice, de diagnostic, evoluţie, terapie, îngrijire ale afecţiunii.